De Citit : Editoriale

Cuvinte

| 27 noiembrie

Mândră că am pentru ce să zâmbesc când mă trezesc. Mândră că am prieteni cu care să împărtășesc ce primesc de la univers. Mândră că sunt muza unui talentat muritor. Mândră că pot oferi ajutor. Mândră că e prima dată când scriu pentru tine. Și chiar dacă în mintea mea sunt foarte multe gânduri și idei de împărtășit… am să mă străduiesc să fiu bună de citit. Sau las pur și simplu cuvintele să se cuibărească pe hârtie cum știu ele mai bine.
Iorga spunea că: “oamenii nu au găsit alt drum spre fericire decât greșeala”, iar mie mi s-a părut și mai relevant când mama m-a încurajat să “îmi trăiesc viața cu încredere”.
Și uite așa am învățat că orice s-ar întâmpla, trebuie să merg înainte, pentru că, în cel mai nefericit caz, am să mă împiedic și poate chiar am să cad. Dar, chiar și așa, tot e mai bine… decât să îmbrățișez liniștea și rutina. Am descoperit și șmecheria. Să nu mă ridic niciodată cu mâna goală. Să mă prind de ceva. Să transform căderea într-o experiență. Am învățat ceva? Prea bine! Mă ridic. Mă scutur și brusc devin mai pregătită pentru căzăturile următoare.
Am încercat atât de mult să evit suferința, dar știi zicala:”de ce ti-e frică nu scapi”…? Așa e și cu viața!
Te invit să treci prin viața mea, să faci parte din prezentul meu pentru câteva momente și apoi ești liber să- ți continui drumul… Dar nu oricum, ci cu dorința de a schimba și tu ceva. Acum sunt mândră că am puterea să te fac să zâmbești chiar dacă nu te cunosc.
Dacă e mai faină viața mea?
Dacă e mai dulce mierea decât zahărul? Decizii? Dorințe? Planuri?
Sufletul tău ar trebui să scrie cărțile și să deseneze planșele. Nu m-au angajat la departamentul cu răspunsurile… Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie? Ha! Ha! Sau ce-ți doresc eu ție?
Pune și tu stiloul pe hârtie și scrie! Primul cuvânt. O dorință. Un vis neînplimit. O carte de citit. O nouă destinație de cucerit. Poate așa îți vei aminti e e cu adevărat important pentru tine. Crezi că-ți dorești prea mult de la viață? Acum, te rog , nu te uita în jur. Nu lua în seamă oamenii care rostesc prea ușor că sunt fericiți și multumiți, căci iar o să te simți pe alt drum. Știi, în adâncul sufletului tău, că poți mai mult, dar în același timp ritmul haotic nu te lasă să te sincronizezi cu obiectivele ?
Eu nu am dreptul să răspund în locul altora, dar știu că : ”Mulți trăiesc zilele, însă puțini trăiesc clipele!”