Păianjenii cotropesc ferestrele. Craniile domnesc pe mese, în locul lumânărilor.
Vrăjitoarele se fugăresc isteric pe măturile tunate. O groază de surprize, mai mult sau mai puțin plăcute stau pitite după prima ușă…
Nu știi pe ce să pui mâna sau pe ce să nu insiști cu privirea mai mult de 15 secunde… Nu știi ce băuturi magice să refuzi sau să dublezi… de la domnișoara cu ochi roșii și buze sângerânde. Se pricepe sau se preface? Hmm!
Fiecare an arhivat la dosar îndeamnă oamenii să devină tot mai inventivi în ceea ce privește evenimentul de Hau Bau, împrumutat cu mândrie de la civilizația de peste ocean..
Ritmuri îndrăcite. Sunete înfricoșătoare.
Distracție monstruoasă… după fiecare colț. Multe pastile de inimă și puțin alcool. Ori una, ori alta! Fără combinații periculoase. N-ar fi de bun augur să te transformi în fantoma de la Operă. Totul este înspăimântător!
Eu, personal, vorbesc pentru cei care și-au strâns cu greu și luna asta banii de chirie… și sunt zguduiți de minim trei ori pe zi la
contactul vizual cu realitatea.
Bine că au inventat unii o zi în care să ne fălim cu toate lucrurile ce ne îngrozesc și să vorbim deschis despre lucurile care ne sperie fără să fim copleșiți de comentariile răutăcioase.
Țipăm prostii la radio. Ne strâmbăm la oamenii din trafic. Ne tragem de păr partenerii pentru cinci secunde de atenție. Nu pricep… Face bine sufletului? E un soi de terapie? De eliberare? Confundăm oare distracția cu bătaia de joc?
Sau… Doar ne căutam un motiv să ne speriem unii pe alții, să ne urâțim, să ne facem declarații urâte… În lumea mea, aici jos, în scaunul meu confortabil din fața biroului alb, asortat cu decorațiuni shabby chic și flori zâmbărețe… respir alt aer. Trăiesc după alt fus orar. Asta poate și din cauza playlistului celor de la KOOP. Vreau să cred că personajele despre care am povestit mai sus, vor doar să se descarce de energiile negative… că nu așa se exprimă ei cu adevărat… Pe verificate si pe luate, zic!
Să râdem unii de alții… aptitudinea pe care românii o trec în CV până la adânci bătrâneți.
Sau poate, doar schimbăm subiectul campaniei electorale, care a umplut și ultimele fisuri ale răbdării și înțelegerii umane.
Suntem sau nu îngroziți de extazul acestui Halloween?
Împrumutăm orice reteță de succes de peste ocean, dar notăm în grabă… ingredientele și stabilim greșit proporțiile, pardon bugetele…
Posibil să fi scăpat prea multe picături de sictir și superficialitate la vamă.
Concluzie? Dacă poporul vrea bal… bal să fie! Petrecerea continuă… cu drag, publicule contemporan! BAU! Ție de ce ți-e frică?