Au început să mă atragă detaliile. O privesc mai des. Îmi cultiv răbdarea. Chiar o ascult. Îi zâmbesc de fiecare dată când ne intersectăm gândurile. Îi observ umbra. Îi simt prezența. Îi dau voie să respire natural și îi alung nodurile din stomac. Mi-a șoptit că nu se mai trezește cu panică în stomac din cauza listei zilnice, mereu în creștere. Așa poate simți și ea gustul cafelei făcute cu drag în fiecare dimineață, de iubitul ei. Încep să -i recunosc zâmbetul. E din nou ea! Strălucește casa în urma parfumului ei. Ce dor mi-a fost de EA!
Toți oamenii mari au fost mai întâi copii, numai că puțini dintre ei își mai amintesc…. Oftează și zâmbește în același timp… în viața asta nimic nu este întâmplător. Nici măcar carnetul de însemnări cu cele mai frumoase citate din Micul Prinț ce o însoțește în regim de siameză peste tot și îi desenează scenarii noi la fiecare pagină întoarsă. Înainte i se părea ciudat că întâmplările se aliniează cu stelele, dar acum primește totul natural. Acceptă ce-i trimite Universul.! Și pentru că devii răspunzător pentru totdeauna față de ceea ce ai îmblânzit, acum îmi petrec mai mult timp cu ea. Împreună simțim altfel viața. Am redescoperit mirajul relaxării și al uleiurilor emoționale. M-a luat și în călătorie cu ea. Am explorat și alt gen de emoție. Am învățat să fiu prezent și să-i descopăr lumea. Eram prea tânără ca să știu s-o iubesc. M-am hotărât să numai oftez. Mai bine îmi notez trăirile și așa voi ține minte să schimb abordarea în viitor. Sunt doar eu cu ea. Acum trăim fiecare zi ca fiind cel mai important moment și merită să dăm un boost celulelor să-și facă din nou treaba. Să simtă. Să recunoască. Să zâmbească. Să împartă magia cu care a fost înzestrată celor din jur. Sunt din nou prezentă în viața mea. EU sunt din nou EA! Acum sunt pregătită să aprind luminițele de Crăciun.