De Citit : Editoriale

RAW VEGAN – MORINGA. COPACUL DIN HIMALAYA

| 01 octombrie

Răsfoind produsele dintr-un raft virtual al unui site pe care îl tot vizitez pentru cumpărături, am dat de o denumire interesantă. O pudră nemaiauzită și nevăzută și mai ales negustată de mine. Am intrat repede pe almighty google și am tastat moringa. Și am început să citesc și să mă minunez. Un copac nemuritor de la care se folosește absolut tot. Un arbore ce vindecă peste 300 de boli. Să dăm și niște cifre: de 25 de ori mai mult fier decât spanacul, de 17 ori mai mult calciu decât laptele, de 7 ori mai multă vitamina C decât portocalele, de 4 ori mai multe proteine decat ouăle, de 15 ori mai mult potasiu decât bananele, de 10 ori mai multă vitamina A decât morcovii. De asemenea, în substanțele pe care le secretă planta au fost identificați aproape 100 de nutrienți și 46 de antioxidanți dar și componente anti-inflamatorii. Moringa se cultivă pe suprafețe mari in India, Thailanda, Filipine, Taiwan, America Centrala, Caraibe, Africa sau Hawaii. Specialiștii spun că Moringa poate înlocui carnea în alimentatie pentru că este foarte bogată în aminoacizi. Folosit în numeroase cure, recomandat pentru orice tip de diete, inclusiv cele în lupta cu kilogramele în plus, dar și dietele speciale impuse persoanelor care suferă de diverse boli, calitațile aproape miraculoase ale arborelui de Moringa și suplimentelor alimentare obținute din frunzele și alte parți ale acestuia nu se termină aici.
Pudră din frunze de moringa are un excelent raport de carbohidrați la fibre, respectiv 2 la 1, ceea ce înseamnă că pentru fiecare 2 grame de carbohidrați, aceasta conține și un gram de fibre. în mod normal un raport de 10-1 este considerat sănătos, iar un raport de 6-1 este recomandat pentru mai toate dietele. Singurele plante care se apropie de acest raport sunt semințele de in și semințele de chia.
Frunzele de moringa pot fi preparate în tigaie cu ulei de măsline și puțin usturoi iar gustul este apropial de cel al spanacului. Și florile arborelui se mănâncă și au un gust asemănător cu cel al ciupercilor. Rădăcinile pot fi utilizate sub formă de pudră, în loc de condimente sau la prepararea ceaiurilor. Până aducem câțiva copaci să îi plantăm în curte, ne putem folosi de pudra facută din frunzele sale. Gustul este placut și nu se simte în fresh-uri deloc! Eu am de gând să o cunsum zilnic o perioadă și să văd cum mă simt. Și vă spun mai apoi și vouă!