Neil LaBute este unul dintre cei mai controversaţi dramaturgi, scenarişti şi regizori de teatru şi film din Statele Unite.
Întrebat ce un reporter, într-un interviu publicat în “The Guardian”, după premiera filmului “Forma lucrurilor”, dacă “Moraliştii au loc în cinema sau în teatru?” (scena cheie a textului este cea în care pe un banner, într-o galerie de artă, apare inscripţia: “Moraliştii nu au ce căuta într-o galerie de artă”), Neil LaBute răspunde: „Cred că moraliştii îşi pot găsi locul într-o galerie de artă, cred că toţi îşi pot găsi locul într-o galerie de artă, cu condiţia să-şi ţină gura închisă. Atâta timp cât şi-au plătit biletul sunt liberi să se plimbe cât vor.
În Forma lucrurilor am vrut să vorbesc, însă, despre subiectivitatea artei în sine. Un pahar poate să fie obiect de artă pentru tine, în acelaşi timp ce pentru mine să fie doar un simplu pahar de apă, iar pe deasupra să te consider şi stupid pentru că îl numeşti artă. Şi amândoi avem dreptate. Asta se întâmplă şi aici: întâlnim doi oameni care au fiecare atitudini diferite despre ceva. Este punctul lor de vedere. Chiar dacă unul îmbracă forma unui discurs despre artă, iar celalalt e, de fapt, o lipsă de atitudine.
E important să nu uităm că adesea vedem lucrurile prin propria noastră lupă şi, de aceea, ne e dificil să mai înţelegem ce spune altcineva, căci pe noi ne tentează să avem grija doar de propriile noastre nevoi.”