…numai oameni cu copii
In cele cateva luni de cand scriu aici am descoperit un disconfort vag, dar persistent, care vine din intervalul de timp dintre scris si publicare. Sa-i zicem "print lag“. Ma preocupa meciul Romania – Franta, dar rezultatul o sa fie deja stiut cand cititi. Nu merge. Vad transee in Centrul Istoric si pot avea incredere ca o sa mai dureze cateva luni, darmite cateva zile. Merge. Ce ma intereseaza e valid, daca mai traieste doua – trei zile. Va dati seama, deci, ce usurare a fost ca scoala incepe de luni, iar 15 e joi. Cata legatura are scoala cu viata din oras? Prea multa. Copiii mici isi petrec serile, mai nou, la restaurante si in cafenele, topaind si oracaind pe langa parinti. Copiii mai mari isi petrec serile, nu chiar asa de nou, prin cluburi si baruri. Topaind si oracaind intre ei, deh.
La cinema, rar mai dai peste vreun proaspat scolar care sa nu para ca sufera de ADHD, sa se foiasca, sa intrebe in gura mare, sa vrea la baie, sa faca fete-fete, sa fie adorabil intr-un mod de care aproape ca ti-e jena sa fii deranjat. Dar e deranjant. Si o zic ca parinte si, poate, provocator de nepla- ceri pentru altii, la vremea noastra de foieli. Nu ca moralist. Sunt prea multi copii in oras dupa 9-10 seara. S-a spart gasca? Pai floarea cartierului istoric e tot acolo, doar ca intre timp tsi-au gasit joburi si au facut copii. Ceea ce e sanatos, si pentru ei, si pentru oras. Nu stiu daca si pentru copii, cu siguranta nu si pentru oamenii care numai pentru o atmosfera de gradinita n-au venit acolo. Ma impac mai curand cu niste emo sub varsta legala intr-un club, decat cu prichindei de 5-10 ani intr-un restaurant, la ore tarzii. Sunt locuri de joaca pentru oameni mari si locuri de joaca pentru copii, nu prea merge sa le amesteci.