Nu stiu exact cand se va vindeca neamul romanesc de nesimtire. E o chestie infipta adanc in existentialitatea individuala si mai ales vine la pachet cu proasta crestere dobandita din familie. Ca mi-e tare greu sa cred ca mitocanul care se baga in fata (si aici ma refer ca se baga in fata la orice – la rand, la RAR, la ghiseu, la plaja) nu a vazut asta in familie. Spre exemplu, sunt unii oameni care se trezesc de dimineata, pentru ca au copii, si vin cu ei pe plaja si isi iau sezlonguri aproape de mare. Pentru ca vor sa fie aproape de copii, pentru ca vor sa-si tina copiii sub supraveghere, treaba lor de ce. Dar pentru aia se trezesc si dau patruzeci de lei. Si vin, tot spre exemplu, niste mitocani cu cefe late, cu sunci si burti pe sub tatuajele cu model dragon, cu mersul cracanat si mainile putin mai departate de corp, cu ochelari fake armani, mergand (evident in fata) cu o….chestie cu buze mai mari decat ar fi normal, cu unghii lungi (cu niste bulinute sclipicioase pe ele), cu niste tate complet anormale in conceptul uman al normalitatii, si astia doi (sau patru,ca merg in gasca – doi giboni cu doua chestii) vin si-si trag cu nesimtire doua sezlonguri intre tine (trezit de la 7 pentru copilul tau) si mare. Sau intre tine si copilul tau aflat pe mal la constructie de castele. Acuma….io inteleg ca poate de la ochelarii fake pe care au platit prea mult nu au bani sa le ia si chestiilor sezlong, se gandesc ca doua la patru oameni e suficient, si ia mai da-le-n mortii ma-sii, sa stea dreaq in picioare. Da’ sa te pui in fata omului, ba frate, fara sa intrebi, fara sa-ti treaca prin gand ca deranjezi, fara sa te gandesti (stiu, nu sariti, ei n-au cu ce sa gandeasca, da’ si maimuta se uita in stanga sau in dreapta sa n-o loveasca o creanga) daca deranjezi sau nu, e uite, asta ma face sa stiu ca suntem o natie (vorbesc la plural pentru ca inca, din pacate pentru mine, ma simt ca apartin acestei tari) care nu ne vom vindeca niciodata de nesimtire. Vom vorbi tare in locuri publice, vom injura de fata cu copiii, ne vom bate (sau pardon, atinge din cand in cand, „e si ce daca i-a dat o palma la fund”) copiii, le vom arata pesti vii la supermarket si apoi ii vom pune sa il aleaga din bazin pe cel pe care il va manca, privind cum vanzatorul il eviscereaza, ii vom invata sa joace table, sa manance mici (lasa ma frate ca n-are nimic, mie tata mi-a dat si bere si uite cum sunt). Exact. Uite cum esti. Ce hal de animal ordinar. Ce mitocan fara scrupule, ce rusine pentru tara, ce simbol. Ce majoritate crunta. Si atunci incerci sa explici copilului de ce copilul ala s-a bagat in fata ei la AquaMagic. Si de ce nu i-a cerut voie. Ca ea l-ar fi lasat si asa. Mi-e groaza de viitor. Ma uit in jur cat mai putin cu putinta. Sper ca si voi. Poate impreuna, astia care ne ingrozim, poate putem face ceva. Cu politie, cu justitie, cu plangeri, cu reclamatii, cu orice cale trebuie impiedicati sa puna pe tron nesimtirea.