De Citit : Editoriale

Erata

| 12 ianuarie

la viata mea toata

In textul publicitar pe 1 decembrie, la sapou, in loc de "antropologia loisir-ului" a aparut scris "antropologia loaisir-ului". Desi o semnalasem din timp, corectura n-a mai apucat sa fie facuta (pe print). In textul din 2005, intitulat "Muieti sunt posMagii?" Will Delvoy e de fapt Wim Delvoye. In februarie 2009, intr-o discutie, am zis "in cartea care am citit-o" in loc de "in cartea pe care am citit-o".
Intre anii 1990 si 2011 am pronuntat adesea cuvinte gresite (si cu accent groaznic) in limba engleza, pe care le-am presarat nonsalant in conversatii. Cu siguranta, l-am citat gresit pe Sartre in loc de Oscar Wilde. Sau invers. Habar nu mai am cine a spus "Tot ce conteaza in viata sunt aparentele". Prima varianta a textului "8 ore", publicata pe site-ul lui Andrei Gheorghe este, practic, o antologie de greseli gramaticale. Daca a fost comentata pentru continut la cursurile facultatii de jurnalistica, ar fi putut fi comentata la fel de bine si la orele de sintaxa.
Pe 18 august 2007 am urcat intr-un autobuz gresit. Era joi. Intr-o povestire din prima mea carte, am folosit cuvantul "firman" crezand ca este arhaismul pentru firma (de magazin). Cand am trimis primul comunicat de preasa al Grupului Sanitar, l-am presarat intentionat cu greseli. A fost publicat intocmai.
In 2003, candprietena mea de atunci mi-a sugerat sa ne mutam impreuna am zis in mod eronat "da". Acum cativa ani am descoperit ca, desi le gandesc cand construiesc in minte frazele, din textele mele lipsesc adesea prepozitiile si marea majoritate a cuvintelor din doua litere. Ma intreb daca este vreo forma prepozitionala de dislexie.
Sugaci fiind, scutece murdaream. S-a intamplat de cateva ori ca, in loc sa plang cu "oaaaa", am plans "oauah". Si-am incalecat pe-o sa. Si v-am spus povestea mea. In acest text, nici ca ma indoiesc, macar o eroare (sintactica sau semantica) – tot s-a strecurat. Dar nici ca-mi pasa, v-am pupat.