O întâmplare. O informație. O știre… și în două secunde viața ta este nevoită șă-și croiască un alt traseu.
Brusc, căluțul tău auriu se oprește. Ești smucit și obligat să cobori din caruselul zilnic.
Instinctiv, faci doi pași în spate ca atunci când îți taie calea pisica neagră marți dimineața în drum spre muncă și deși nu te vezi un om superstițios vocea ta interioară îți spune… Dar totuși, dacă!… și faci câțiva pași înapoi fără să gândești prea mult.
Urmează alte câteva secunde de nedumerire și black out. Ți se închide ușa vieții sociale și-ți privești viața din spatele unui geam imens de sticlă.
Cum te simți? Ca atunci când cineva îți închide televizorul și- ți urează… vizionare plăcută! Na poftim!
La început pare o glumă proastă, dar secundele trec și te aduc mai aproape de realitate.
Și acum ce fac? Îmi scriu singură filmele , iar în minutele dintre atacurile de panică ar trebui să creionez pauzele de publicitate? Tensiune mică sau mare? Amețeală sau greață? Frică sau panică? De azi înainte… adio nopți nedormite, efort fizic, stres și lista continuă, dar scopul nu este să te deprim.
Trag aer în piept și încerc să controlez respirația . Secundele se transformă în minute. Minutele în ore. Închid ochii și mă las purtată de gânduri în cele mai neașteptate amintiri. Zâmbesc! M-am liniștit!
Deschid ochii și mă bucur mai tare ca niciodată de tot ce văd în jurul meu. Mă simt de parcă m-a aruncat cineva dintr-un tren în care mă alergau într-una diverse lucruri și acum am aterizat într-un colț de rai, unde am voie să respir calm, să observ, să analizez, să ating, să simt, să mă bucur de ghiveciul cu flori de pe masă și de razele de soare care mă salută cu naivitate prin geamul de la balcon, cam prăfuit ce-i drept… Dar cine a avut timp să vadă acest detaliu până acum?
Eram prinsă, prietene. Ce nu întelegi?
Mda! Acum, până și eu înțeleg … Nimic în viață nu este întâmplător. Te împrietenești cu anumite persoane în circumstante banale și peste câteva zile realizezi cât de mare îți va fi ajutorul existenței lor.
Citești pe fugă un paragraf dintr-un articol doar pentru că titlul și s-a părut interesant. La scurt timp participi la o întâlnire de business și realizezi că te poți băga în discuție pentru că brusc îți apar în minte informațiile din acel articol pasager. Zâmbești! Exact ca mine… ți-e greu dar… ești nevoit să recunoști… nimic nu este întâmplător! Și două secunde de fericire contează. Pe 20 martie este Ziua Internațională a Fericirii. O sărbătorim la Bistro Ma Cocotte!