… si locuieste in continuare la noi. Criza, scuza perfecta. Cam asta imi vine in minte legat de minunata noastra criza. Ultramediatizata, nu mai poti trage un sughit, nu mai poti scapa o adiere fara o stire legata de acest tsunami. Treaba e ca la noi criza se simte foarte tare la televizor in buletinele alea de informatii, la concurenta mare cu violurile de babe si topoarele date in cap intre rude. La nivel economic se simte mai putin sau chiar deloc in cazul unora. Si iata ca aici intervine adevarata putere a crizei hypergigasupramegaultramediatizate. Este scuza totala. E ca proverbele si zicatorile alea inventate de niste baieti intelectuali lihniti de foame contra unui pumn de terci oferit de baietii destepti ai vremii.
Pe principiul “nu te poti coafa contra vantului”, criza baga mare la magarii. Prin firme d’alea mari si colorate, imbracate in taioare, cu taspe mii de programele si memouri, angajatul a facut cunostinta cu criza in mod brutal. I s-au taiat sporurile, al 13-lea salariu, primele, pixul, benzina pentru masina de serviciu si lista de nimicuri poate continua. Sub pretextul crizei. Angajatorii au acum ocazia sa te angajeze in conditiile lor si atat. Ideea e sa ai policalificare, sa fii numai supus si, eventual, sa mai aduci si bani de-acasa. Criza e o scuza perfecta si pentru neplata datoriilor. Pentru modificari in codul fiscal. Pentru taieri de lefuri, pensii, brasoave, cadouase. E o scuza ideala chiar si pentru certurile in familii. Cu cat va tine criza inchipuita mai mult, cu atat se vor mai face niste megaafaceri. Lumea e deprimata, speriata, discuta numai despre noul mare necaz economic. Crizarea e generala. Vom reveni sigur in episoadele urmatoare cu povesti despre criza. Precum Angela, ea merge mai departe. Apropo, pentru altceva, rasfoiti-ne pentru a mai evada din criza. Dincolo de stirile teve in Bucuresti se mai intampla si lucruri interesante. Lectura spornica!