De Citit : Editoriale

DRAGĂ MOŞ NICOLAE

| 26 noiembrie

Deşi te-ai alăturat echipei de îngeri din cer, ştiu că eşti mereu alături de noi şi ne urmăreşti fiecare pas cu ochii tăi mari şi albaştri. Ne zâmbeşti drăgăstos şi larg, chiar de mai aveai doar vreo câţiva dinţişori ce rezistau eroic când muşcai cu atâta poftă din măslinele negre ce îţi plăceau atât de mult. Eşti singurul moş Nicolae ce l-am cunoscut chiar dacă pe atunci îţi spuneam „tata-moşu”. Îţi mulţumesc pentru cel mai frumos dar: amintirile frumoase din copilărie. Să ştii că te-am iubit foarte mult şi încă te iubesc. Viaţa alături de tine a fost o continuă joacă şi descoperire. Ne-ai construit leagăne din lanţuri lungi ce le prindeai de frinda de la grajd. Ne plimbai mereu cu căruţa, ne luai cu tine la câmp şi ne povesteai de toate buruienile ce le coseai. Ne lăsai să ne facem trenuleţ din scaune în casă şi ne învăţai să îngrijim vrăbiuţe iarna, când le găseai înfrigurate şi zgribulite cocoţate pe viţa de vie ce umbrea ograda vara. Le aduceai în casă şi le hrăneam cu drag, le păzeam de pisică şi dormeam cu ele sub pernă.

De mult nu te-am mai văzut şi te-aş ruga să vii la mine în vis şi să facem un „scrânciob”  împreună. Să povestim ce am mai făcut eu între timp, să îţi arăt poze de la nunta mea.. Să te văd alături de papa, cum povestiţi de viaţa la ţară ca deh, papa şi mazeer acum locuiesc în casa ta!

Sper că eşti bine acum şi te odihneşti aşa cum meriţi. Pe Pământ ai fost neobosit şi fruntaş în sât când era vorba de munca pe câmp. Deşi ai avut o viaţă grea, ne-ai făcut-o pe a noastră colorată şi frumoasă. Să ştii că îmi e dor de tine… Să ai grijă de mamaia acolo sus şi să ne veghezi în continuare!