Ştiu că sună puţin ciudat acest titlu, dar dacă aveţi puţină răbdare, o să vedeţi la ce mă refer. Contrar opiniei publice, băuturile care aduc cel mai mare aport financiar într-o locaţie de zi cu zi nu sunt cocktail-urile. Nici berea, nici vinul. Ci cafeaua, ceaiul, limonadele, frape-urile şi milkshake-urile. V-aţi întrebat vreodată care este povestea din spatele lor? Cum au ajuns să fie atât de populare? Am tot vorbit până acum despre primele două subiecte iar în această postare o să ne concentrăm pe ultimele trei.
Frappé-ul a fost inventat în 1957 de către un domn pe nume Dimitris Vakondios în cadrul unui târg internaţional organizat la Salonic, în Grecia. Este o băutură foarte simplă, care conţine cafea, zahăr şi apă (sau lapte uneori). Are chiar şi 3 trepte de clasificare:
Glykós (dulce) – 2 linguriţe de cafea şi 4 linguriţe de zahăr
Métrios (mediu) – 2 linguriţe de cafea şi 2 linguriţe de zahăr
Skétos – 2 linguriţe de cafea şi 0 linguriţe de zahăr
Astăzi, cel puţin în localurile din România, nu se respectă formatul acesta. Avem fel şi fel de ingrediente, care mai de care mai interesante, însă un lucru este cert: nu există persoană care să nu fi încercat măcar o dată un “frape” pe terasele localurilor din România.
Dacă vorbim despre limonade, ei bine, istoria lor datează încă din anul 500 D.HR, unde în zona Egipt-ului era consumată o băutură numită “qatarmizat” formată dintr-un mix de apă, miere şi lămâie. Contactul limonadelor cu sectorul comercial datează din 1630 unde pe 20 August a fost vândută prima limonadă comercială la Paris, preparată din apă minerală, suc de lămâie şi miere de albine. Ce s-a pierdut în timp este faimoasă “pink lemonade” care a luat naştere în anul 1857 în lumea circului, având o poveste uşor controversată. Se spune că un acrobat a fost nevoit să ţină locului unui coleg ce era vânzător la standul de limonade şi venind chiar după o reprezentaţie a simţit nevoia să se răcorească puţin cu furtunul de apă. Atunci când a început să pulverizeze apa pe el, culoarea roşie din colanţii săi a început să se scurgă în concentratul de limonade care se afla lângă el şi pentru a nu pierde producţia, a spus consumatorilor că este o reţetă nouă. Aşa a prins notorietate această celebră limonadă până în anul 1892, când celebra companie “E.E. Kellogs” a preluat conceptul şi au creat o limonadă roz comercială preparată cu fructe roşii de sezon: căpşuni, zmeură sau coacăze.
“Milkshake”-urile sunt printre noi din anul 1885, când erau cunoscute ca nişte băuturi alcoolice ce aveau ca şi bază alcoolică “whiskey”-ul American. Anii 1900 sunt cei care au schimbat cu totul structura acestei băuturi iar atunci a fost şi momentul în care s-a inventat “Drink Mixer”-ul, un aparat electric ce era folosit la prepararea acestor băuturi ce aveau celebrul ingredient “malted milk powder” care era format din lapte praf, orz încolţit şi făină de grâu.
Odată cu trecerea timpului, reţeta a fost îmbunătăţită cu fel şi fel de siropuri, toping-uri şi chiar cupe de îngheţată. “Milkshake”-urile erau menite să te răsfeţe şi să te răcorească, drept pentru care începând cu anul 2000, colegiul medicilor dentişti din Statele Unite a stabilit ca fiecare pacient căruia i se făcea o obturaţie de canal să primească din partea casei un “milkshake” răcoritor preparat cu îngheţată de vanilie.
Sper că v-a plăcut această mică incursiune în lumea acestor 3 băuturi şi vă aştept cu drag şi luna viitoare cu alte lucruri interesante din lumea barului.
Toate cele bune,
Mihai Fetcu
www.bardome.ro