Daca politicienii isi fac bloguri, porcii intra pe Facebook.
Recunosc! Sunt prieten cu un porc! Pe dumnealui il cheama Tomas Corsino Sanchez si locuieste in Spania. L-am vazut prima data la un post de televiziune din Barcelona. Era subiectul unui reportaj. Tomas nu va ajunge niciodata jamon pentru ca are un rol socio-economic bine definit. Este angajatul unei florarii din Sevilla, iar fisa lui de post tine de marketing: trebuie sa atraga cat mai multi clienti. Evident, oamenii se strang ca la urs – pardon, ca la porc – cand Tomas apare in usa pravaliei. „Tomas Corsino Sanchez are pe Facebook mai multi prieteni decat mine“– declara stapanul sau.
L-am cautat si eu: are intr-adevar 236 de prieteni, majoritatea oameni (printre care si eu). Prezenta lui Tomas pe Facebook nu e doar o bizarerie gratuita: el sustine diverse cauze sociale, in principal legate de lupta pentru drepturile animalelor. Chiar pentru afirmarea lor, intrucat Tomas a sustinut-o pe Sugu, o purcica prezenta si ea pe Facebook si care avea nevoie de 1.000 de semnaturi omenesti si porcesti pentru a intra in direct la o emisiune televizata cu scopul de a arata cat de inteligenta este. Ei bine, Tomas Corsino Sanchez nu e singurul meu prieten patruped de pe retelele sociale: pe Twitter fac schimb de replici inteligente cu @tigrel, un cotoi extrem de guraliv.
Deocamdata, nu s-a implicat prea mult in activitatea civica, dar are potential pentru ca reteaua lui de followers creste pe zi ce trece. In advertising una dintre solutiile de inviorare a unui spot cam fad este sa strecori, ca vector de simpatie, cate un catel. Rezultatul nu este intotdeauna sigur. In online insa, prezenta pet-urilor inseamna succes sigur pentru propagarea mesajelor stapanilor. Si in definitiv, daca o groaza de politicieni mioritici si-au facut blog pe care plaseaza aceleasi discursuri false, de ce ne-ar deranja prezenta in online a unor porci, magari samd.